Am acceptat sa gust din nou otrava asta amara, doar pentru a avea inca o zi in paradis cu tine, stiind ca restul zilelor le voi petrece in iad. Am fost o idioata pentru ca nu am realizat ca tu insuti erai otrava ce de fiecare data imi punea sufletul la cele mai crancene pedepese, astfel incat imi infigeam cutitul in carnea-mi propie si sufeream chinuri groaznice. Acum stau singura in camera pustie si numai am lacrimi sa stinga focul aprins in inima. Apa rece pe pielea goala este singura care ma mai tine in aceasta realitate cruda, pentru ca restul ma arunca intr-o euforie in care noi suntem singurii supravietuitori. Chiar am crezut in promisiunea ta de a nu ma mai rani din nou la fel de tare, s-ar parea ca nu au fost decat cuvinte, pana intr-un final voi inceta sa te iubesc.
Forget me!
Antidotul il stii numai tu, tu esti ceea care stie ce are de facut, tu esti phoenixul care renaste din propria cenuse, tu stii sa lupti,dar tine minete nu esti singura in aceast razboi, o lupta ai castigat dar razboiul nu sa incheiat.
RăspundețiȘtergereToate or sa treaca.
RăspundețiȘtergereTimpul le rezolva pe toate.
Totul e miscare,nimic nu sta pe loc.
*hug*
m-am regasit citind.. candva am acceptat si eu sa gust din veninul asta care-ti sugruma sufeltul, stiu ce simti..
RăspundețiȘtergeretoata problema e ca otrava asta iti aduce o mangaiere, o clipa de fericire si nu in ultimul rand o speranata ca de data asta va fi altfel... nu incerca sa te minti cu "te urasc" nu-l urasti, numai pentru simplu fapt ca te-a facut sa zambesti candva; ceea ce simti (vorbesc de ura) e doar o chestiune de timp.. nu va trece usor, dar totul este in mainile si-n mintea ta, nu-ti fi dusman, ai grija de sufletelul tau
Ce pacat ca irosim timp pretios pt a plange si a suferi pt niste nesuferiti care nu merita nici cat negru sub unghie...
RăspundețiȘtergereAm fost si eu acolo de multe ori. Am trecut prin ce-ai trecut si tu . Ma regasesc in postarile tale. Dupa vreun an am reusit sa trec peste, dar acel el mereu va avea ceva special pentru mine deoarece am iubit cu adevarat....
RăspundețiȘtergereVei trece si tu intr-un final . Petrece mai mult timp cu prietenii tai. Poate ei te vor ajuta sa nu te mai gandesti atat la el .
Atat de trist!Si eu am trecut mereu si mereu prin aceeleasi chestii...si acium regret naivitatea chiar daca nu mai are niciun rost!
RăspundețiȘtergereEsti puternica si vei reusi sa treci peste toate astea!Nu mai privi in spate pentru ca iti face rau...priveste mereu in fata ta!
Te pup!
Toata aceasta suferinta,durere ce tu o porti in inima va trece odata cu timpul!
RăspundețiȘtergereDoare al dracului de tare. Simti ca ramai fara aer , ca totul in jurul tau se prabuseste. Dar trebuie sa fii tare, pana la urma va trece ... cred.
RăspundețiȘtergereAndreea, chiar nu am idee când va trece.
RăspundețiȘtergereAsta nici eu nu pot sa`ti spun ... nici tu nu stii. Cand va trece, vei simtii ... cred, habar nu am.
RăspundețiȘtergereDaca cumva`mi va trece mie, iti voi spune ce vei simtii in momentele alea.
Mersi Andreea.
RăspundețiȘtergereLimita dintre rai si iad este atat de mica si insesizabila, incat cel mai potrivit ar fi sa iti spun "ai mare grija de sufletul tau", caci sa insir multe cuvinte ar fi de prisos.
RăspundețiȘtergereStiu cum e, doare al naibii de tare. Chiar nu stiu ce sa iti zic, pentru ca nici pe mine nu ma pot ajuta... :(
RăspundețiȘtergere