Viata asta nu a fost dreapta cu nimeni si lacrimile au curs incontinu pe obrazii copiilor din cauza ca au ramas intotdeuna neintelesi. Ai incercat vreodata sa gusti moartea? Crede-ma ca nu are gust amar, dar chiar inainte sa ajungi sa o stangi in brate, te trage cu putere viata inapoi...dar cine crezi ca va castiga in acest razboi. Vom ramane intotdeuna cu visele spulberate si cu aripile la pamant. Nu imi cere sa fiu optimista, daca viata nu a stiut decat sa ma impinga, ca apoi sa cad. Nu am idee de ce m-am nascut. MAMA NU MA VREA.
Forget me!
ASA CREZU TU! Pentru ca ce? Pentru ca ii pasa de fiecare lucru pe care il faci sau nu? Pentru ca vrea sa-ti fie bine? Pentru ca nu ii este indiferent: unde esti si la ce ora ajungi acasa, ce fel de prieteni ai, daca te ingrijesti sau nu de aspectul tau? Pentru ca ii pasa? Si pentru alte o mie de motive pe care nu le intelegi. Este acolo orice se intampla si o doare cumplit de tare orice ti se intampla. O doare felul cum ii vorbesti. Dar ce conteaza? Pentru tine este greu de inteles! PENTRU CA ASA VREI SA CREZI TU ... ca mama nu te vrea...
RăspundețiȘtergereNu trebuie sa-ti doresti asa, oricum este mama, iubirea mamei n-o mai gasesti nicaieri, tine minte ca tot timpul nu esti singur.
RăspundețiȘtergereFoarte trist si emotionant:-<. Mai ales ultima parte:(
RăspundețiȘtergereDee'
Destul de trista... Incerca să zambesti si tu, nustiu ce sa/ti zic, pote inradevar tii greu...
RăspundețiȘtergereUite alt adevar crud: nimeni nu va incerca sa te ajute. Oamenii ai propriile vieti si merg inainte, alearga, au propriile trenuri de prins. Ori te ajuti singura, ori arzi de neputinta si nebunie intr-un sfarsit (tragic).
RăspundețiȘtergerefiecare are un demon inauntru. lup-ta-te-cu-el!
esti "demon" doar pentru ca nu ai parte de iubirea pe care ti-o doresti cel mai mult, adica a mamei, poate ca aceasta exista,dar cred ca tu n-o simti.. spun din propria experienta, parintii vor ca noi sa calcam pe urmale lor, atunci cand incepem sa fim intr-adevar noi, cand incetam sa ne ascundem visele si dorintele nu suntem decat niste obrazicaturi, intotdeauna nemultumiti si etc..etc.. lista poate continua la nesfarsit...
RăspundețiȘtergerecand am avut cel ma mult nevoie de mama, ea mi-a spus "abia incepe iadul tau", iadul meu e iadul ei... asta m-a inatarit cel mai mult, la fel se va intampla si cu tine, esti mai puternica decat crezi..
ai grija de tine si nu uita ca nu esti singura ca trece prin toate astea.. fii tare, te-am pupat si bafta ;)
doare prea tare "forget me"
RăspundețiȘtergeresi frunzele aste ce zboara pe aici, ma fascineaza..
Cat de trist, imi pare rau... :(
RăspundețiȘtergerePupici..
Trist ... mult prea trist ... nu`mi place sa te stiu atat de trist.
RăspundețiȘtergereNu pot sa`ti spun sa fi optimista, nici eu nu stiu ... doar in acest moment, in clipa asta, sunt constienta ca pana maine va trece,dar nah. Totusi capul sus, e greu, dar trebuie sa poti !
Te imbratisez >:D<
cat de frumoase sunt frunzele astea de zboara-n deriva
RăspundețiȘtergere;x
si ca de obicei..
scrii frumos..povestile sunt dramatice..
29decembrie, am încercat sa scriu şi mai vesel, dar nu am cum pentru ca atunci când sunt vesela nu îmi vine în cap nimica, inspiraţia e dusa, atunci când sunt trista vine o ploaie de cuvinte şi sa se lege intre ele asa de bine încât textului ii da o forma armonioasa.
RăspundețiȘtergerethings will change..
RăspundețiȘtergere